Folclorul muzical romanesc cuprinde toate creatiile culturii spirituale populare romanesti din domeniul artei sunetelor.
Se face referire la mostenirea muzicala a romanilor de la sat si a popoarelor din care ei au luat nastere.
Folclorul muzical din Romania poate fi tratat din perspectiva a doua stiinte apropiate: folcloristica si etnomuzicologia.
In zilele noastre, folcloristica numara doar cateva scoli nationale. Intre ele, o pozitie semnificativa e ocupata de cea romaneasca.
In vreme ce folcloristica se concentreaza pe studii monografice facute in interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupa de studiul comparat intre natiuni.
Astfel, in functie de perspectiva cuvenita, folclorul muzical din Romania se va incadra fie intre muzicile „folclorice” ale altor nationalitati, fie intre celelalte ramuri de folclor romanesc.
Daca etnomuzicologia este apanajul secolului XX, folcloristica nu are decat 50 de ani in plus de vechime. In perioada fondarii disciplinei, cercetatorii s-au raportat mai intai la literatura si muzica traditionala.
Acea metodologie cuprinde principii, metode si o tipizare a studiilor folclorice. Exista trei etape: culegerea de materiale, clasificarea si interpretarea lor.
Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical constituie o ramura a creatiei traditionale romanesti alaturi de folclorul literar, dans si teatrul popular.
Sursa foto: www.hunedoaramea.ro