Strigoii reprezinta, in mitologia romaneasca, sufletele rele ale mortilor, despre care se crede ca ar iesi noaptea din mormant si s-ar transforma intr-un animal sau intr-o aparitie fantomatica, pentru a pricinui rele celor vii.
Strigoiul se naste ca orice copil, dar are, in schimb, un semn distinct: o chitie, perdea pe cap, o camasa pe corp sau o caciulita pe piele. Un astfel de copil este nascut de o femeie care, fiind insarcinata, bea apa necurata, amestecata cu bale diavolesti.
Se zice ca strigoiul este chel in crestetul capului. El nu mananca usturoi si ceapa, se fereste de tamaie, iar in preajma sarbatorii Sfantului Andrei doarme afara. Sira spinarii ii este prelungita in forma de coada, acoperita cu par.
Cine se poate transforma in strigoi?
- copiii care mor nebotezati
- mortii care in timpul vietii au facut multe rele
- cei care mor de o moarte „grabnica” (spanzurati, inecati, impuscati etc.)
- bolnavii care in timpul convalescentei raman nesupravegheati si trece peste ei o pisica
- mortii nepaziti peste care au trecut pisici, caini, soareci, gaini sau orice alta pasare
Exista strigoi vii si strigoi morti. Cand este luna noua, strigoii ies din morminte sau isi parasesc trupul si incep sa danseze sau sa faca tot felul de rautati. Noaptea lor este aceea de Sfantul Andrei.
Strigoii iau laptele de la vaci, iau mana graului, puterea oamenilor, opresc ploile, aduc grindina si aduc moartea printre oameni si printre vite.
Pentru omorarea acestora, se cauta mormantul celui presupus a fi strigoi, i se citeste randuiala de catre preoti si i se bate in inima un par de stejar, de tisa sau de frasin si se inteapa cu un cui sau un cutit, pentru a ramane legat de sicriu si a nu putea iesi.
Sursa foto: www.bestclipartblog.com